O, popor de legământ,
De ce îmi ești necredincios?
De ce-L rănești pe Duhul Sfânt
Și Mă faci un mincinos? !

O, poporul meu iubit,
De ce ești ipocrit cu Mine,
Crezându-te neprihănit,
Dar trăiești plin de rușine? !

O, poporul Meu, ce ești,
De ce ai inima împărțită?
De ce nu vrei să Mă cinstești
Prin viața ta neprihănită? !

Oare ce Eu nu ți-am dat
Și pentru tine n-am făcut,
De trăiești doar în păcat,
Răstignindu-Mă mai mult? !

De ce nu vrei să te întorci
La râvna ce-o aveai dintâi,
Și-arunci sfințenia la porci,
Ca în păcate să rămâi?

De ce nu înțelegi tu oare
Că Eu sufăr și Mă doare,
Când sfinții Mei sunt prigoniți
De cei ce-și spun că-s pocăiți?

O, neam fățarnic și trufaș,
Ce cu chip de îngeraș,
Mi te-nchini cu rugăciuni,
Dar în inim' ai minciuni!

Vai și-amar de voi, cei care
Al Meu Nume îl folosiți
Pentru scopuri ordinare,
Iar sfinții Mei sunt asupriți! ! !

Iată, vine ziua în care
Voi stârpi pe cei mișei,
Căci ziua cea necruțătoare
Se apropie de ei! ! !

O, poporul Meu ales,
Ce prin Sânge te-am spălat,
Pe zi ce trece, tot mai des,
Găsesc în tine doar păcat!

Iată astăzi ți-am vorbit
Tot ce-am împotriva ta.
Fii înțelept și chibzuit
Și întoarce-te pe calea Mea! ! !

(13-14 august 2016)