Adeseori, pe cale, cădem ca secerați
Și sub povara crucii uităm c-am fost salvați,
De cel ce este Rege și-al nostru Salvator,
Isus Hristos, Mesia și Domnul domnilor!

Adeseori, pe cale, cârtim că-i grea povara
Și parcă nu mai vrem să suportăm ocara
Pentru nădejdea vie, ce nouă ne-a fost dată
O dată cu credința, prin Duhul revarsată.

Adeseori, pe cale, renunțăm ușor
La harul ce-l primim, când trecem prin cuptor.
Dar numai printre lacrimi, rugă și suspine
Harul, biruința și izbăvirea vine.

Adeseori, pe cale, loviți și încercați,
Suntem în suferință, dar nu abandonați,
Căci cel Atotputernic veghează neîncetat
Asupra celor care-s cu sufletul curat!

(15 iunie 2020)