Amicul meu, să nu te temi
Atunci când încercarea vine,
Acel Îmbătrânit de vremi
A spus: Eu sunt mereu cu tine!

Ce ar putea să-ți facă omul
Ce-ți urmărește zilnic pasul?
Cât timp de mână ești cu Domnul,
Nu-ți face nici un rău vrășmașul.

A fost cu Avraam pe munte,
Și cu David când s-a luptat,
Când i-a înfipt piatra în frunte
La filisteanul Goliat.

A fost cu-acei titani, în valea Dura,
Ce nu s-au închinat la zei,
În flăcări, n-au simțit căldura
Căci Dumnezeu era cu ei.

Cu Daniel, cel credincios,
Când l-au trădat acei mișei,
Al nostru Dumnezeu milos,
A-nchis și gurile la lei,

Cu Israel când a trecut prin mare
Ca pe uscat spre țara cea promisă.
Avem un Domn ce n-are asemănare,
Nu-i ușă ce nu poate fi deschisă.

El îți croiește-o cale prin pustie,
Și stânca te adapă când ți-e sete,
El te hrănește-așa ca pe Ilie,
Și îngerii veghează asupra-ți, cete.

Când ai un Tată așa puternic
Ce ține stelele în mână,
Cum poti să fii așa-ndoielnic,
Te-nspăimânți și-n vreme bună?

Furtunii El i-a spus să tacă
Și vântul a încremenit.
Cât timp îl ai pe Domnu-n barcă
Ajungi la țărmul năzuit.

Când suferința te-amenință
Și nu mai vezi nici o scăpare,
Rămâi statornic în credință,
La Dumnezeu e vindecare.

El îți cunoaște a tale zile,
Căci toate-s scrise într-o carte.
Prin încercări a fost cu tine,
Te va-nsoți și după moarte.

Să nu te temi de groaza nopții,
Și nici de molima cea rea,
Să nu te temi, căci Domnul vieții,
Te va umbri cu-aripa Sa.

Tu să te temi în lumea asta,
Să fugi, dar numai de păcat,
Și vei avea în cer răsplata,
Vei fi cu slavă încoronat.

Rămâi pe stâncă-n orice vreme,
Că-n dragoste, nu este frică.
Îți spun amice: "Nu te teme",
Fii plin de pace în orice clipă.