Copilul meu, ce plângi în noapte
Cu glas tăcut când strigi spre Mine,
Eu vreau să-ți spun că sunt cu tine
Și-ntotdeauna ascult suspinul tău!

Te văd cum cazi în deznădejde,
Văd cum necredința te-a cuprins,
Cauți o ușă mică de scăpare,
Dar, trist te-ntorci că n-ai găsit...

Îți văd durerea ce te-apasă
Și lacrimile toate ți le strâng
Îți văd dorința ta cea mare
Și vreau să-ți spun că te ascult!

Chiar dacă în tăcerea nopții
Nu vezi nimic, n-auzi vreun glas
Chiar de te simți adesea singur,
Să știi atunci, n-am să  te las!

Eu mă-ngrijesc de cel ce strigă,
Eu mă-ngrijesc de cel sărman,
Eu nu îl las căci pentru dânsul,
Muri un Fiu de Impărat!

Te văd cum strigi în miez de noapte,
Îți văd durerea ce te-apasă,
Tu vrei să lupți dar n-ai putere
Și vrei să te întorci chiar azi acasă.

Copilul meu, mai luptă
Mai luptă, c-ai să biruiești
Gândește-te că Eu am suferit pe cruce,
Ca tu s-ajungi in Slăvile  cerești!

Copilul meu ce plângi în noapte,
De-atâtea  ori Eu te-am primit,
De-atâtea ori ți-am dat iertare,
De tot ce tu ai fost robit!

Cu îngrijorare privești în viață
Și crezi că șansă nu mai ai
Chiar dacă tu nu vezi scăparea,
Nu te opri, ci luptă doar!

Copilul meu, îți văd durerea
Și lupta grea pe-acest pământ
Mai ai un dor ce azi te leagă
Să-l vezi pe nori, pe Mielul blând!

        Amin! !