Si iarasi valul negru se ridica,
Inspumegat, si-atat de furios!
Vietii mele ii inspira frica,
Ma ingrozesc, cazand neputincios!
O!, cine ar putea sa ma-nteleaga,
Cand sunt izbit de val ispititor?
Cand barca vietii mele se ineaca,
O, cine-mi vine-atunci in ajutor?
Toti trec pe langa mine dandu-mi sfaturi,
Sa lupt imi zic cu valul furios
Dar nimeni nu-mi intinde a lui brate,
Sa fiu salvat de valul spumegos!
Un fulger, e urmat de-un tunet, trasnet!
Ma strabatu in inima cu foc!
Cazui ca mort, caci greu a fost pacatul,
Incat... si cerul se misca din loc!
Te rog, o Doamne, Tu intinde-ti mana,
Si-n barca vesniciei tu ma ea!
Zdrobit ma simnt, sa mai pot tine carma!
Caci valul crud zdrobit-a barca mea!
O, cine ar putea sa ma-n teleaga,
Cand sunt izbit de val ispititor?
Cand barca vietii mele se ineaca,
...................................
Doar,tu Isus,imi vii in ajutor!
Stimate Frate Nicu, in seara aceasta v-am citit toate poeziile de pe acest minunat site. Nu aveti multe, dar bune. Domnul sa va binecuvanteze sa compuneti spre slava Lui mai departe. Dar fiti mai optimist!Mai plin de bucuria mantuirii!(Mat.5.1-12). Domnul Isus spune: "Veniti la Mine toti cei truditi si impovorati si eu va voi da odihna pentru SUFLETELE VOASTRE" Cititi si in Ev.d. Ioan 14, unde Domnul ne cere sa nu ni se tulbure inima pentru ca in Casa lui Dumnezeu sunt multe locasuri. Domnul Isus S-a dus sa ne pregateasca fiecaruia cate un loc si in curand va veni sa ne ia, ca acolo unde este El sa fim pt. totdeauna si noi...Vom fi acolo unde nu mai sunt lacrimi si dureri(Apoc.7).Curaj si incredere in Dumnezeu!