Mi-e iarăşi dor de-o zi ca cea de ieri!

Mi-e iarăşi dor de-o zi ca cea de ieri!
Nu mă gândesc cum fi-va cea de mâine!
Doar astăzi mă feresc de neplăceri,
Punând pe masă-un colţ Sfinţit de Pâine!

Îl voi avea şi-n ziua ce-ar urma?
Doar Dumnezeu în Mila Lui o ştie!
Oricum, cât vom trăi, vom mai spera
Că nu ne lasă Dânsul în pustie!

De ce mi-e dor de ziua cea de ieri?
Pentru că ştiu că s-a sfârşit cu pace!
Nimic nu-i va crea deci neplăceri,
Căci ce e dus, e dus şi n-ai ce-i face,

Iar dacă ieri n-a fost niciun necaz
Să-i tulbure parcursul enigmatic,
Nici azi, nici mâine n-aş dori alt caz
Să-i schimbe-n rău destinu-i charismatic!