Mai am încă de scris...

Apusul îmi cere logodna
cu umbre și soarele ce-i spre dus.
Mă-ntorc să nu-i simt privirea,
mai am încă de scris și de spus.
Răstorn nopțile-n ceasuri aproape de răsărit,
pândesc razele luminoase,
ce -mi șterg plânsul cu bunul venit.
Mă iau iar de mână, dansează,
ridică dincol-de poteci,
mă urcă în cer și-n miresme,
ce nu le-am simțit până acum.
Îmi șterg lacrimi cu aripi,
lumini dumnezeiești,
mă lasă-n poieni înflorite
ascunse-n corole cerești...
Apusu-i... o umbră ce moare,
diminețile sunt miere-n fuioare,
mă saltă, mă strâng la piept, mă adună
să nu stau în tristețea din vale.

27 februarie 2021-Delafield