Mi-au înflorit la tâmple ghioceii,
Sunt tot mai mulți cu fiecare an …
Și mi-au pornit în viață “boboceii”,
Mai greu țin pasul cu al lor elan!

În preajma lor e blândă primăvara,
Cu cer de-azur, cu fluturi, flori de tei,
Văd zorii-n ei, spre mine vine seara,
Dar mă-ncălzesc și eu pe lângă ei.

Neistoviţi potecile colindă,
Mânați de vraja unui tainic dor,
Mă văd în chipul lor ca-ntr-o oglindă
Și mă cuprinde-n treacăt un fior.

Purtaţi în larg de valuri indecise
Îi văd plecând... , dar mă ajunge-apoi
O boare-mbietoare de narcise,
Iar gându-mi zboară spre limanuri noi …