Ne recunoaștem azi, ca păcătoși și răi
Nemulțumiți de tot ce ne-nconjoară
Păcatul ne-nfășoară, ne ține prizonieri
În lumea de fărădelege și povară.

Ne-abatem prea ușor de la porunca Ta,
Crezând că ești doar Dumnezeu milos,
Deși, de-atatea ori ne spune Biblia
Că ești și foc mistuitor și Dumnezeu gelos.

Tu legământul sfânt ai vrut să Ți cu noi
Să ne iubești deplin și să lași îndurare,
Dar noi suntem adesori prea îndărătnici
Și săvârșim, parcă-n adins, nelegiuire.

Ni se cuvine azi să ne primim osânda
Căci Tu-ai vorbit, iar noi nu-am ascultat!
Și am iubit mai mult plăcerile de-o clipă
Decât poruncile pe care ni le-ai dat.

Azi te chemăm cu jale, din valea de durere,
Să ne mai speli din nou în al Tău Sânge,
Să faci, prin Duhul Sfânt, o reînnoire
Făpturii noastre care în păcat se frânge.

Iartă-ne, Doamne, vina, revarsă-Ți îndurarea
Pentru Numele Tău cel sfânt și vrednic,
Noi nu suntem decât lut frământat și tină,
La Tine e salvare, prin Brațul Tău puternic.

Ne-intoarcem cu căință, ascultă-a noastră rugă,
Ia Tu aminte, Doamne și nu zăbovi!
Lucrează cu-ndurarare și șterge a noastră vină,
Din dragostea ce pe Calvar Te pironi!

Pleacă-Ți urechea, Doamne și deschide ochii
Privește la dărâmăturile ce ne-au sleit
Cetatea Ta-i zdrobită, potecile pustii
Adu-ne azi in inimi un nou răsărit!

Fă, Doamne, fața Ta, din nou să strălucească
Peste poporul care geme, istovit.
Zidește inimi tari, gata să Te slujească,
Cu toată dăruirea și până la sfârșit.


Amin

Daniel 9

10 martie 2021