Oricine-ai fi în viață, oriunde te-ai afla,
Oricât de gre-ar fi calea, tu nu descuraja,
Oricât de greu e drumul, să nu te-ntorci din drum,
Pe el tu n-ai fost singur, și nu ești nici acum.
Oricine-ai fi în viață, când treci prin încercare,
Acel viclean întruna, încearcă să-ți doboare,
A ta ființă-n vremea, fiorilor fierbinți,
Pe cei a necredinței, mereu ca tu să-i simți.
Oricine ți s-ar spune, ca ești... tu nici-odat',
Să nu asculți vre-o șoaptă, ci glasul cel curat,
Căci este glasul Celui, care-a făgăduit,
C-ai fost, că ești întruna, și că vei fi iubit.
Oriunde azi te-ar duce, al drumului tău vreme,
Să nu uiți cum îți spuse, creștine nu te teme,
Fii plin de Domnu-n luptă, și de iubirea Sa,
De vei fi plin pe cale, să lupți tu vei putea.
Oricine ești în viață, oricât de mari ar fi,
Acele ce încearcă, pe tine-a te opri,
Acele ce-s înalte, și-atât de tulburate,
De Domnu-acele valuri, vor fi ele mustrate.
În orice timp a vieții, tu astăzi te-ai afla,
Oricât de greu îți este, tu nu descuraja,
Adu-ți aminte, Domnul, ți-a spus că orice-ar fi,
Cu nici un chip copile, nu te va părăsi.
Oricine-ai fi în lume, ești fiu de Dumnezeu,
Nimic și niciodată, ca să-ți facă vre-un rău,
Nu te v-atinge-n viață, căci este ea purtată,
Pr mâna Celui veșnic... de-o mână minunată.