Sunt trist adesea pe cărare,
Și uneori sunt abătut,
Când drumul plin de încercare,
În fața mea e așternut.
//Întinde-ți mâna, netezește-mi, Isuse astăzi calea mea,
Întinde-ți aripa Stăpâne, să mă adăpostesc sub ea. //
Când razele din cer coboară,
Acoperindu-le doar nori,
Atât de trist mă simt Isuse,
Simțind al morții reci fiori.
//Întinde-ți mâna, netezește-mi, Isuse astăzi calea mea,
Întinde-ți aripa Stăpâne, să mă adăpostesc sub ea. //
Când viața-mi trece iar prin vale,
Tristețea mă cuprinde iar,
Căci negura plină de ceață,
Ea între noi pune-un hotar.
//Întinde-ți mâna, netezește-mi, Isuse astăzi calea mea,
Întinde-ți aripa Stăpâne, să mă adăpostesc sub ea. //