Privește azi la păsări drag creștine,
Nu strâng nimic, nu își zidesc grânare.
Nu au cămări, nici rafturile pline,
Și totuși nu duc lipsă de mâncare.

Privește crinii ce cresc în câmpie!
Nu torc, nici nu țes haină sclipitoare,
Nici Solomon cu a sa măiestrie
Nu a purtat așa mare splendoare.

Deci dacă Domnul iarba îngrijește,
Ce se usucă-ndată ce răsare,
Nu știe El ce ție-ți trebuiește,
Și nu-ți va da ce ai nevoie oare?

Tu caută întâi împărăția,
Și din neprihănire fă-ți veșmântul.
Și a-i să vezi atunci mărinimia
Celui ce-n veci nu-și va călca Cuvântul.

De ce te tulburi când e strâmtorare,
Tu nu ești crin sau pasăre ce cântă,
Tu ești cu mult mai mult, ești o valoare,
Un neam ales, o preoție sfântă!

Te-ncrede azi în Cel ce-i bogăția,
Nu mai privi 'napoi, tu ține plugul.
Trăirea-n El să-ți fie avuția,
Hristos în veci să îți fie belșugul!

Dany Căpătan