Ca să fii iubit de Domnul, lângă El tu să rămâi,
Dar nu doar cu-a ta prezență, ci în dragostea dintâi,
Să-L iubești ca-n prima clipă, viața ta să-i dăruiești,
Nu doar pentru azi sau mâine, ci întreagă... cât trăiești.

Ca să fii iubit de Domnul, trebuie ca El să fii,
În vorbire, în purtare-n ascultare să rămâi,
Să fii o lumină-n lume, cum a fost El pe pământ,
Haina să-ți fie curată, a ta gură și-al tău gând.

Ca să fii iubit de Domnul, trebuie să îl iubești,
Să nu-l părăsești vre-o dată, orice-n viață întâlnești,
El pe tine niciodată, pe Golgota tot urcând,
Nu te-a părăsit crestine, te-a purtat mereu în gând.

Ca să fii iubit de Domnul, viața ta și-a ta slujire,
Să fie fără prihană, să fie doar în sfințire,
El iubirea își îndreaptă, înspre cei neprihăniți,
Cei ce stau la poala crucii, ei vor fi mereu iubiți.

Ca să fii iubit de Domnul, astăzi ție El îți spune,
Tu cu El să te asemeni, nu cu cei ce sunt în lume,
Să-l iubești pe cel de-aproape, cum vrei tu să fii iubit,
Să nu-ți părăsești nici frații, ca să nu fii părăsit.

Ca să fii iubit de Domnul, de Acel ce te-a creeat,
Luptă pentru-a Lui iubire, să o ai neâncetat,
Ține flacăra aprinsă, doar hrănind-o din cuvânt,
Ca să simți iubirea care-i dăruită de Cel sfânt.

Tu vei fi mereu de Domnul, și iubit și mângâiat,
De asculți azi glasul care, către Tine a strigat,
Care ți-a cerut creștine, tu ca El mereu să fii,
Să îi simți nemărginita, dragoste care-i dintâi.