Lăsați copilașii să vină la Domnul,
Așa cum Maria cândva a lăsat,
Un prunc să se nască, în ieslea săracă,
Dar cu-n nume mare, de sfânt Împărat.

Primiți copilașii, să vină pe lume,
Căci sunt lucratorii aleși de Isus,
Primiții așa cum Maria odată,
Smerit-a primit vestea sfântă de sus.

Atunci când un înger în ea zamislise,
O viață... ce viaț-a adus pe pământ,
Maria supusă și ascultătoare,
Primi acel dar coborât prin Duh sfânt.

Lăsați copilașii să vină la Domnul,
Și voi ca și ei azi în toate să fiți,
Acei ce-s ca ei, ca a lor curățire,
Vor fi de Isus, ei în ceruri primiți.

Lăsați copilașii, lăsați să se nască,
Nu voi sunteți cei care viață le-ați dat,
Ei pot fi proorocii, sau pot fi aceia,
Ce-n lume vesti-vor cuvântul curat.

Să nu fiți aceia legați voi de duhul,
De care odată Irod greu legat,
A fost de mândrie, de frică și teama,
Că el își va pierde-al său loc de-mpărat.

Nu fiți voi păgânii ce astăzi omoară,
O viață trimisă pe El a-l sluji,
Fiți cei ce întruna rodesc pentru ceruri,
Primiți copilași ce-și doresc a rodi.

Lăsați ce e viață, ea viață să fie,
Nu voi cursul ei i l-ați scris... nu îl știți,
Lăsați să traiasc-acel prunc care vine,
Nu voi aveți dreptul o viață s-opriți.