(Psalmul 1)

Ferice de acel ce astăzi
Nu merge pe ale lumii căi
Și a lui ureche nu și-o pleacă
Să audă sfatul celor răi

Nu se așează la o masă
Cu oameni batjocoritori
Ci își găsește a lui plăcere
Numai în legea Domnului

El cugetă ziua și noaptea
Doar la al Domnului cuvânt
Și își găsește a lui plăcere
În cel ce e de trei ori Sfânt

Ca un pom stă lângă ape
Și aduce rod bun și bogat
Frunzele-i sunt mereu verzi
Căci e de Dumnezeu udat

În tot ce face izbutește,
Și duce tot la bun sfârșit
Căci cugetă ziua și noaptea
Doar la cuvântul Lui sfințit

Dar vai, nu tot așa se-ntâmplă
Cu toți oamenii cei răi
Ei sunt spulberați de vânturi
Ca și pleava de pe clăi

Ei capul sus nu pot să-și țină
În marea zi a judecății
Nici păcătoșii-n adunarea
Celor ce cred in Domnul vieții

Căci Domnul calea o cunoaște
La cei ce-l caută din iubire
Dar calea celor răi, ea duce
Pentru totdeauna la pieire.

Dinu Ciolte
10.04. 2021