Înaintând spre țintă
ne facem datoria
Cu daruri cerești
să umplem visteria
Să adunăm pe cale
comori nepieritoare
Nu bunuri pământești
ce-n Cer nu au valoare.

Înaintând spre țintă
întrezărim splendoarea
De care are parte
iubirea și răbdarea
În orice încercare
mai mică sau mai mare
Simțim acea prezență
ce-aduce vindecare.

E calea cea îngustă,
e calea spre răsplată
Pe ea călătorește
o binecuvântată ceată
Și orice se ivește
privim doar înainte
Să nu ne-mpotmolim
în pământești incinte.

Luminile Scripturii
calea ne-o luminează
Ființa noastră
prin har funcționeză
Lumeștile atacuri
îndată sunt respinse
Îndemnurile firii
prin Duhul sunt învinse.

Conduși suntem spre slavă
conduși spre părtășia
Cu cei ce au păstrat,
fideli, credincioșia
Ne-așteaptă și martirii
ne-așteaptă și profeții
Și-i vom vedea acolo
în Plaiul Frumuseții.

Ispite și probleme,
desigur, se ivesc
(Să nu uităm c-aici
e traiul pământesc)
Dar toate-s depășite
prin sfântă dedicare,
Prin ajutor venit
din infinita zare.

Ne împlinim menirea
suntem doar călători
Cu cei răscumpărați
vom fi moștenitori
Doar dragostea va merge
cu noi în sfânta Țară
Bunuri materiale
le vom lăsa afară.

Înaintând spre țintă
ne facem datoria
Să promovăm Scriptura,
iubirea, mărturia
Finalul este sigur
sfârși-vom în Eden
Să ne grăbim să prindem
al veșniciei tren!

George Cornici/Aprilie, 2021P