Ce ți-am dat eu Ție Doamne,
De mi-ai dat iubirea Ta,
Pentru mine pe-acea cruce,
Sus Isus pe Golgota,
Ai murit când ți-ai dat viața,
Ca Tu mie să îmi dai,
Viață veșnică Isuse,
În Împărăție-n... Rai.

Ce-am făcut eu pentru Tine,
De atâtea ai făcut,
Pentru-a mea ființă slabă,
Când ea nu te-a cunoscut,
Când ai coborât cu harul,
Ei Isus să-i dăruiești,
Mântuire și iubirea,
Slăvilor Împărătești.

De ce Doamne pentru Tine,
Sunt eu o valoare mare,
Căci doar pentru mine-odată,
Ai cărat fără-ncetare,
O povară sfânt Isuse,
Ce a fost atât de grea,
Și o cruce-n deal spre moarte,
Care nu a fost a Ta.

De ce m-ai spălat pe mine,
Cu-al Tău sânge ce e sfânt,
Când eram în rătăcire,
Și-n păcat pe-acest pământ,
De ce Tu mi-ai dat iertare,
Ooo... Doamne n-am meritat,
Căci a mea inimă Tată,
N-a iubit... nu a iertat.

Mila Ta nemărginită,
De ce-mi dai azi zi de zi,
De ce mă ridici întruna,
Pe-acest drum pentru-a păși,
Către Țara Ta cea sfântă,
Care Tu mi-ai dăruit,
Eu n-am meritat-o Doamne,
Dar prea mult Tu m-ai iubit.

Ce ți-am dat eu Ție Doamne,
De Tu toate mi le-ai dat,
Ce-am făcut eu pentru Tine,
De m-ai binecuvântat,
De-aș aduce mulțumire,
Ar fi prea puțin Isus,
Nici a mea slujire Tată,
Ea nu este îndeajuns.