Mi-e dor de clipele în care,
De vorbă noi stăteam mereu,
Când îți spuneam tot ce m-apasă,
Atunci nimic nu era greu.

Mi-e dor de zilele în care,
Un zâmbet mie mi-ai adus,
Când eu eram în strâmtorare,
Dar îmi spuneai că singur nu-s.

Mi-e dor de umărul pe care,
Plângeam... plângeam, și doar plângeam,
Mi-e dor, dar azi te simt departe,
De clipele-n care eram.

Mi-e dor să-ți spun tot ce mă doare,
Mi-e dor s-asculți, cum m-ascultai,
Vreau azi să fii din nou cu mine,
Așa cum și atunci erai.

Căci astăzi simt din nou cum greul,
S-a abătut în viața mea,
Aș vrea să-ți spun... să plâng eu iarăși,
Așa cum o făceam cândva.

Aștept și sper, să vină clipa,
Durerea mea ca să ti-o spun,
Aștept și sper, sub clar de lună,
Voi aștepta să-mi ieși în drum.