---Ooo... Dumnezeul clipelor mele vii, dar și acelor care sunt moarte. Simt mirosul negrei morți care se apropie cu o împărăție întreagă Doamne... căci vrea să mă ducă în lumea de ea domnită.

---Doamne! ! ! Simt apropierea unui timp de luptă care se apropie de ființa mea. Inima se zbate neâncetat... grăbită, și ea simte teama din vremea ce îmi stă în față.

---Tu mereu ai fost cu mine... te rog să rămâi și de acu, căci vremea lungă mi-a adus neputință, deznădejde, și o profundă clătinare.

---Ooo... Doamne! ! ! Norii nopții îmi dau de veste că văzduhul s-a pornit din nou înspre mine... Tată! ! ! ... ridică-te de pe tronul slavei... pune-te în fața mea căci puterile m-au părăsit, vlaga m-a lăsat, ooo... de ce se ridică puterile străine iar împotriva mea.

---Isuse! ! ! ... fluieră vânturile în depărtare... îl cunosc! ! ! Cunosc glasul lui, furia lui... nu-mi lăsa ființa Doamne căci el iute se apropie.

---Luptă pentru mine Tată. Lupta va fi mare căci adâncul a mai dezlănțuit o căpetenie care va ieși din mare, ooo... Doamne, Tu nu mă lăsa... mi-e teamă.