Oriunde sunt mă însoțești
Și nu mă lași să cad în groapă
Tu nicicicând nu mă părăsești
Ce bun cu mine, oricând, ești
Tot timpul parcă-i o agapă.

Mă însoțești prin frământări
Și ființa-mi mi se liniștește
Și-nalță-n Slavă adorări
Și mă îndeamnă la cântâri
Iar zelul pentru Cer sporește.

Orientări mi-ai dat și-mi dai
Să nu greșesc itinerarul
Să pot privi spre-acel drag Plai
Unde vorbi-vom cu-n alt grai
Și-unde nu va mai fi amarul.

Acolo ești când vin furtuni
Să nu cunoaștem prăbușire
Te întâlnim în rugăciuni,
Ne îndulcești amărăciuni
Și ne aduci desăvârșire.

Trasul la jug? Ce să declar?
Nicicând, Isuse, nu sunt singur
Nicicând nu pot să te compar
Cu cei din pământeasc hotar
Tot ce-nfăptuiești e sigur.

La fiecare pas, o știu
Tu ești prezent cu o-ndrumare
Nicicând nu ai sosit târziu
Alungi necazul în pustiu
Și-aduci dorita vindecare.

Ce tragedie- ar fi făr’ Tine
Am fi purtați de orice vânt
Și nu am mai putea obține
Uniri cu stările divine’
Nici revelații din Cuvânt.

Ce har! Ce binecuvântare!
Oriunde sunt mă însoțești
Chiar când străbat vreo încercare
Acolo ești cu o scăpare,
Cu daruri dumnezeiești.

George Cornici/ Aprilie, 2021