Merg mereu pe-un drum în vale, dar urc și un deal mai greu,
Căutând acea-ndurare, ce o dă doar Dumnezeu.

Strig mereu să-mi dea putere, pe munte să pot urca,
Doar așa să urc eu dealul, cu putere voi putea.

Cu lumina de la Domnul, aș putea ca să străbat,
Acea vale ce-i adâncă, unde tot e-ntunecat.

Aș putea să urc o treaptă, către sfântul meu Isus,
Doar prin marea-i bunătate, aș putea să urc mai sus.

N-aș vedea nici răsăritul, dacă Domnul nu ar vrea,
Dar iubirea Lui cea mare, mereu mi-l va arăta.

Mă întreb ce-aș fi eu oare, fără ajutorul Său,
Și răspunsul vine-ndată... pradă pentru cel ce-i rău.

Aș fi azi pierdut în lume, de nu s-ar fi îndurat,
Domnul meu ce-n a mea viață, azi îmi este Împărat.

De ți-aș mulțumi eu Ție, ar fi Doamne prea puțin,
Mai dă-mi astăzi ajutorul, să-ți slujesc vreau pe deplin.