Vineri, se auzea ecoul, a unui plâns amar,
Îndată ce cocoșul vestita dimineața,
Isus a fost adus nainte lui Pilat,
Cu hainele Lui rupte, și de scuipat e fața.

Iar cei ce îi strigase, cuvinte de Osanale,
Ce l-au numit și" Rege" și "Fiul lui David".
Strigau azi "Răstignește-L, să fie dat la moarte",
Chiar dacă nici o vină, Lui nu i s-a găsit.

Și-au început să urce spre dealul căpățîni,
Mulțimea îi scuipa cuvinte de dispreț.
El, Mielul fără vina, cărându-Și cruce-n spate,
Ierta păcatul lumii, cu-al vieții Sale preț.

Și-acolo pe Golgota, pe dealul răstignirii,
Între tâlhari pe cruce, a fost El așezat.
Atât a meritat, El, Împăratul Slavei,
Ce pentru-a noastre vieți, viața Sa și-a dat?

Golgota, loc de jale și jertfă a iubirii,
Tu martoră ai fost, atunci când a strigat:
"O! Lama Sabactani, de ce m- ai părăsit?"
Apoi și-a dat El duhul, pămâtu-a întunecat.

Spre seară a venit, un om bogat, Iosif,
Și a cerut el trupul, să fie îngropat.
Într-un mormânt în stâncă, cu-o ușă dintr-o piatră
Ce a fost prăvălită, apoi el a plecat.














28/04/2021