Dincolo de viata.

Pe nisipurile timpului
Eu las urmele mele.
Uitandu-ma la ele,
Eu vad ca nu sunt singur.

Atunci mi-aduc aminte
Ca profa de romana
Ne spuse o poveste
Despre ceea ce se-ntampla.

Zicea ca ingerul ,
Care pazeste sufletul,
Merge cu noi alaturea
Ca sa usureze povara.

Cand la greu,
Sufletul meu
Nu mai poate
Ma ia pe spate.

Si cum mergeam
Iata ca vedeam
Colo-n departare
Ceva foarte mare.

Si cum am ajuns
Ma-m uitat in sus.
Si ghici ce vazui!
Poarta raiului.

Iata ajuns acasa
Dupu-n drum de-o viatza
Si acum ma odihnesc
La umbra tronului ceresc.