Fiți buni și iertători mereu, cu cei de lângă voi,
Miloși cu cei ce astăzi sunt, pe cale în nevoi,
Căci pâinea care-o aruncați... e cea care odată,
O vei primi... ea vă va fi, în ceruri o răsplată.

În vorbă să fiți ziditori, lumină pe pământ,
Să vadă cei din jur mereu, lucrarea Celui sfânt,
Ce inimile va schimbat, pentru Împărăție,
În Țara ce va pregătit, ce-i pentru-o veșnicie.

Să fiți mereu voi răbdători, cu cei în încercare,
Căci voi sunteți cei ce-ați gustat, delunga Lui răbdare,
Sunteti acei ce-ați fost salvați, din focul cel de moarte,
Să fiți cu cei ce-s în cuptor, nu-i dați azi la o parte.

Faclii-aprinse voi să fiți, lumina Celui sfânt,
Lăsați în urmă urma Lui, aici jos pe pamânt,
Fiți robi așa cum El a fost, ca sa avem salvare,
El ne mai cere pe pământ, s-avem un gust... de sare.

Sa fiți toti sinceri și curați, vă cere Împăratul,
Să-l ascultați, căci pe pământ, nu mai există altul,
Ca voua să vă dea în dar, o viață-n veșnicie,
Să fiți ca El, nu ca acel ce-i plin azi de furie.

Ooo... voi creștini ce-ați fost aleși, pentru o moștenire,
Salvați de soarta-n care-ați fost, în soarta de peire,
Urmați cuvântul ce e sfânt... vindecator mereu,
Și fiți și voi ca Cel ce-a fost, trimis de Dumnezeu.