Nu vreau altă-ndoctrinare, nu vreau reci filozofii
Nu vreau teorii păgâne, acre, seci gogomănii
Vreau Cuvântul lui Cristos, să-l cunosc şi să-l trăiesc
Vreau în inimă să-l am, bob din Adevăr ceresc.

Nu vreau altă mântuire, nu vreau alt mântuitor
Nu vreau altă libertate, nu vreau alt liberator;
Vreau pe Împăratul Vieţii, Cel ce coborât din cer
A murit purtând ocara, eu să nu pot să mai pier!

Nu vreau juguri sociale, nimeni n-ar vrea să le poarte
Nici doctrine omeneşti, crezuri ce te duc la moarte,
Vreau să fiu ambasadorul celei mai măreţe veşti:
Că ISUS CRISTOS E DOMNUL, Viaţa vieţii omeneşti.

Nu vreau gândul să mi-l leg de ecouri pieritoare
Nu vreau sufletu-mi hrănit de poveşti otrăvitoare
Vreau credinţa ancorată în ceva nepieritor
Vreau Cuvântul mântuirii, cel de viaţă dătător.

Nu doresc să beau din apa unui puţ străin şi gol
Nu vreau să accept minciuna ticluită în Sheol
Cum că mii de cărărui urcă spre acelaşi pisc
Şi-adevărul stă ascuns în vreun antic obelisc!

Nu vreau să-mi clădesc destinul pe cenuşă şi surcele
Nu vreau să îmi plec genunchiul înaintea vreunei "stele"
Vreau să fiu găsit ispravnic pe-ale umilinţei căi
Când Isus se va întoarce să-i primească pe ai Săi.

Nu vreau să pătez planeta cu un caracter corupt,
Nici impresie să dau că aş fi din soare rupt
Vreau a declara că "merit" am doar prin Isus Cristos,
El mi-a dat a Sa iertare, mie, unui păcătos!

În vacarmul de religii şi în vuietul de voci
Şi-al culturilor mozaic unde mai să te sufoci
Eu doresc să am credinţa, sfântă, în Divinul Fiu
Necurmat apoi, în viaţă, prin iubire s-o transcriu.


Nov.5.2006