A-nviat Isus Mesia, Împăratul tuturor,
Celora ce astăzi urcă, nu a celor ce cobor.

Este Cel ce ne vorbește, nouă astăzi zi de zi,
Și ne cere doar răbdare, că-n curând va reveni.

Este viu Acel din slavă, El din zori de zi răsare,
Pasul ni-l călăuzește, până la apus de soare.

Dar și-n nopțile ce-s grele, este El prezent mereu,
Căci aleși am fost pe cruce, ca să fim din Dumnezeu.

A-nviat, e viu... trăiește, cerul ni l-a pregătit,
Și-n spre el azi ne conduce, Domnul nostru preaiubit.

Îl vedem cum El ne trece, de-orice-n față ne apare,
Chiar de-ntunecată-i calea, noi vedem raze de soare.

A-nviat Isus Mesia, printre noi astăzi trăiește,
Și prin orice răsuflare, îl simțim cât ne iubește.

Îl simțim cum ne deschide, ochii El de dimineață,
Mâna Să mângâietoare, cum ne mângâie pe față.

Îl vedem și în cuptoare, când de flacără atinși,
Nu am fost noi niciodată, nici de valul mării stinși.

Este viu... a Lui putere, azi pământul înconjoară,
Pe nici o ființă slabă, cel ce urlă n-o doboară.

Sufletele jos căzute, ele sunt azi ridicate,
De Acel ce-i viu... ce vine, este El atât de-aproape.

Marea care-i potolită, vântul ce-i oprit... mustrat,
Ne vorbesc și ne arată, că e viu... adevărat.

Și furtuna ce-și oprește, al său vuiet furios,
Ea ne spune că trăiește, Cel ce-i veșnic viu Hristos.

Minunată a fost clipa, când din morți a înviat,
Dovedind la lumea-ntreagă, că El este Împărat.

Aducând o mântuire, celora ce spun că știu,
Că Isus astăzi trăiește, că-i adevărat, că-i viu.