Vin cu inima-setata
din lumea de deșertăciune
și simt sa ma prostern
în ruga acum Stăpâne!

Mi-e alergarea știrbă
pe-a vieții greu meleag
și strig la Tine, Tată
când nu știu cum sa fac

Mi-e trista cugetarea
și vorba mi-e sleita,
Din Duhul Tău doresc,
putere înnoită!

Știu c-ai să-mi dai răspuns
la rugăciunea mea
Atata timp cât cer:
nu voia mea ci-a Ta!

Știu ca îmi vei vorbi
chiar astăzi prin Scriptura!
și îmi vei da la timp,
sfântă-nvatatură!

Bogata-mi fie credința
Credința-mi fie faptă
Zilnic sa rodesc pentru Tine, Tată!
Sa tac și sa îndur,
s-accept dar crucea mea
ca nu e nicidecum
mai mult cât as putea!