E atât de greu în astă viaţă,
Când ţi se ia, orice speranţă,
Când adevărul parcă îngheaţă
Şi nu-l mai vezi la suprafaţă.

E atât de greu, când alergarea
Întinde astăzi larg cărarea,
Să cauţi tot în bani valoarea,
Şi atâţia cad uscaţi ca floare.

E atât de greu, când te loveşte,
Un om cu vorbe te răneşte.
Şi inima cu greu primeşte
Pe cel ce nu te mai iubeşte.

E atât de greu, când a promite
Înseamnă pur şi simplu a minte.
Şi nu ne mai încape-n minte
Ce omul spune în cuvinte.

E atât de greu şi aşa uşor,
Când tu priveşti spre viitor.
Şi toate rabzi cu-atâta dor
Să fii cu-al tău Mântuitor.