Multe întrebări am pus, eu în rugăciuni de noapte,
N-am primit nici un răspuns, dar am auzit doar șoapte.

Ce veneau și de afară, dar și din văzduh veneau,
Îmi furau și gândul Doamne, căci mereu lui îi șopteau.

Multe întrebări Isuse, gura mea ea le-a-ntrebat,
Dar din nou șoapta-mi șoptise, că eu nu sunt ascultat.

Tot mai des, strigam în noapte, către cer... doar întrebări,
De ce Doamne azi spre mine, se aruncă cu păreri.

Întrebam... de ce Isuse, eu atât de singur sunt,
De ce-ai luat Tu hotărârea, să mă nasc pe-acest pământ.

Întrebam de ce am viața, nu vroiam să mai trăiesc,
Inimă de ce Isuse, am dar Doamne... nu iubesc.

Întrebând mereu în rugă, eu un glas am auzit,
Am crezut că e o șoaptă, ce din nou ea a venit.

Am strigat iar o-ntrebare, înspre cerul înstelat,
Dar din nou eu auzisem, glasul care m-a strigat.

M-am oprit din rugăciune, speriat eu am ptivit,
Să văd cine îmi vorbise... dar pe nimeni n-am zărit.

Am închis din nou eu ochii, și din nou să strig în sus,
Glasul el nu dispăruse, mi-a vorbit din nou, și-a spus~&,"&~

--Tu acel ce strigi întruna, ce mereu ai o-ntrebare,
Astăzi vreau să-ți dau răspunsul, nu la una... la oricare.

Tu m-ai întrebat pe Mine, pe pământ de ce-ai venit,
O să-ți spun de ce copile, pentru că Eu te-am iubit.

Te-am adus în astă lume, ca la Mine să ajungi,
Chear de azi cunoști necazul, sau suspinul ce îl plângi.

Eu mereu din a Ta gură, întrebări am auzit,
Ți-am răspuns... dar tu copile, de cel rău ai fost orbit.

Orice clip-a vieții tale, am purtat-o-n mâna Mea,
Pasul tău ce-a mers prin vale, tot ea mereu ți-l purta.

Nu striga în disperare, căci mereu te-aud de sus,
Îți răspund la întrebare, cum și astăzi ți-am răspuns.

Auzit-am de la tine, de ce-i Doamne-atât de greu,
O să-ți spun de ce copile, căci l-a dus și Fiul Meu.

Și El a simțit disprețul, și El a fost alungat,
La o răstignire cruntă, tot El a fost condamnat.

A simțit amărăciunea, suferinț-a cunoscut,
A fost biciuit copile, dar mereu El a tăcut.

Nu mai sta in rugăciune, să mă-ntrebi... de ce... mereu,
Tu privește doar spre Mine, nu privi la ce e greu.

Eu nicicând... nicicând pe tine, singur nu te voi lăsa,
N-asculta șoapta din noapte, tu ascultă vocea Mea.

Stai mereu în așteptare, dar fără vre-o întrebare,
Și-ai să vezi cum biruința, negreșit ea va apare.

Urcă sus încă o treaptă, ai să vezi cum Eu lucrez,
Nu te mai opri pe cale, când mereu tu te așezi.

Ține mâna ridicată, și privirea doar în sus,
Fără întrebări... du greul, cum Isus cândva l-a dus.

Nu mai întreba întruna, roagă-te și doar așteaptă,
Voi veni... cum Eu și astăzi, am venit, căci îți sunt Tată.