Se deschide-ncet azi cerul,
Pentru cel ce e trudit,
Și cu-acea iubire care,
El pe cruce-a biruit,
Își îndreapt-a Sa privire,
Către sufletul înfrânt,
Și din ceruri îi trimite,
Sufletului un cuvânt.

—Tu acel ce azi privirea-n,
Spre pământ ți-ai aplecat,
Cel ce-asculți acele șoapte,
Care greu te-au tulburat,
De ce porți tu astăzi haina,
Ce-i plină de necredință,
Și pe cea a deznădejdei,
Ce-a-mbrăcat a ta ființă,
De ce mergi așa agale,
Și mereu tu te oprești,
Pe-acest drum care te duce-n,
Țara slăvilor cerești,
Obosit și plin de gânduri,
Ce te duc în rătăcire,
Ai uitat cine odată,
Te-a-mbrăcat cu-a Sa iubire,
Te lași dus de valul mării,
De-adieri de vânt purtat,
Cine valu-l potolește,
Tu copile ai uitat,
Cine vânturile mustră,
Doar cu un singur cuvânt,
Ai uitat căci azi copile,
Ești răpus de val... de vânt,
Toate le-ai uitat căci cerul,
Azi pe tine te-a văzut,
Cum pe drumul înspre Mine-ai,
Rătăcit... tu te-ai pierdut,
Și am hotărât Eu Domnul,
Cerul astăzi să-l deschid,
Către tine scump copile,
Înc-odată Eu să strig,
Tu ascultă glasul care,
Azi din ceruri se aude,
Este glasul ce-ți va șterge,
Ale tale pleoape ude,
Care ție azi pe cale,
Ochii ți i-a aplecat,
Și orbirea scump copile,
De Mine te-a-ndepărtat,
Ale tale mâini văd astăzi,
Tare greu au obosit,
Dar întreabă-te de unde,
Pân-acu ele-au primit,
O putere căci întruna,
Ridicate-au fost în sus,
De-ai uitat ți-aduc aminte,
Că puterea-s Eu... Isus,
Eu am fost Acela care,
Te-am purtat pe brațul Meu,
Prin acele suferințe,
Când spuneai... nu pot... e greu,
Te-am trecut de încercarea,
Ce spuneai că este grea,
Eu te-am scos și din cuptoare,
Nu tu cu puterea ta,
Haina albă cea curată,
Ție Eu în dar ți-am dat,
Și acea iertare-n care,
Eu păcatul ți-am iertat,
Ți-am lăsat și-o moștenire,
Țara-ntreagă-n cerul sfânt,
Cu o mare bogăție,
Ce nu este pe pământ,
Tu ridică-te copile,
Căci tu singur nu vei fi,
În aceste lupte grele,
Eu nu te voi părăsi,
Eu voi fi mereu aproape,
Voi lupta mereu cu tine,
Doar ascultă-mi astăzi glasul,
Și încrede-te în Mine.

Astăzi numai pentru tine,
Ceru-ntreg ție-ți vorbește,
Și ar vrea ființei tale,
Ce pe cale obosește,
Să-i aducă alinare,
Și puteri ca pe pământ,
Să-l urmezi pe Cel ce astăzi,
Ți-a vorbit din cerul sfânt.