Te-așteapt-ai Tăi copii mereu, în vremurile grele,
Ca Tu să vii să îi ridici, la cer Doamne din ele.

De-atâta timp îngenuncheați, ei strigă către Tine,
Putere Doamne să le dai, în vremea care vine.

Căci norii grei se-arată azi, și vântu-ncepe-a bate,
Vâltoarea luptelor se-aude, căci nu e departe.

Și ei te strigă ne-ncetat, te strigă în tăcere,
În timpurile care vin, să vii cu mângâiere.

De-atâta timp ești așteptat, ca să revii Isuse,
De-al Tău popor ce-i încercat, în zori și-n vremi apuse.

El strigă-n nopțile târzii, și-n zile de-ncercare,
Ca să cobori și să îmbraci, poporul cu răbdare.

Să-i dai putere-n clipa grea, pe drum când este-oprit,
De cel ce luptă ne-ncetat, să fie biruit.

De-o lungă vreme sfânt Isus, te-așteaptă pe pământ,
Al Tău popor ce l-ai numit, popor de legământ.

Poporul care l-ai salvat, să-l mai salvezi odată,
Să-l duci în Țara cea de sus, acasă sfinte Tată.