—Ascultă Dumnezeule, ascultă durerea
strigătelor mele, suspinul suflării mele nevăzute,
ooo ascultă gemetele
inimii în apăsările lăsate peste ea.
—De-aș fi fost o floare astăzi
nu mi s-ar fi văzut culoarea,
de-aș fi fost un munte ar fi
căzut din mine piatră cu piatră,
de-aș fi fost un izvor aș fi sec,
căci vremea ce s-a lăsat... e vreme
de durere, e vreme de întristare.
—Tu Cel în mâna căruia
sunt toate, ochii Tăi sunt peste tot,
prezența Ta pătrunde orice loc ascuns,
ridică-te din tronul Tău! ! ! ,
căci în ascunsul inimii mele s-a ascuns o clipă
trecută prin viața mea, o clipă ce nu mă lasă,
e mereu după mine... ooo câtă
durere îmi lasă, câtă frământare,
e fără milă Doamne.
—De multă vreme îi spun să plece...
dar nu vrea, de multă vreme îi spun că nu o vreau...
dar a pătruns prea adânc
și nu vrea să iasă,
zace în ascunsul inimii mele Doamne
și nu am putere să o alung,
dar... Cel ce-o poate șterge ești Tu.
—Vremea vremii, timpul timpului,
clipa clipelor este în mâna Ta.
—Scoate-mi adâncul ascuns afară,
șterge din el clipa ce-mi aduce ură,
răzvrătire, razbunare.
—Dă-mi o inimă nouă Doamne,
fără trecut, fără adâncituri,
fără ascunzișuri,
—Ai milă... îndură-te.