Vreau să-ți spun azi Ție Doamne, că în viaț-am cunoscut,
O durere-atât de mare, ce-a lăsat ca un trecut,
Să mă urmarească-ntruna, să mă prindă el de mână,
Ca să fiu și eu din lumea, care este rea... păgână.

M-a purtat prin văi străine, multe el mi-a arătat,
Doamne-al meu trecut de Tine-n viață m-a îndepărtat,
Ca pe Tine niciodată, eu să nu te întâlnesc,
Ci pe drumul vieții mele, eu mereu să rătăcesc.

Dar în mila Ta de Tată, inima mi-ai cunoscut,
Și a mea dorință Doamne, de-a te-avea... Tu ai știut,
Ți-ai întins din ceruri mâna, și povara mi-ai luat,
Când mi-ai dat acea putere, de trecut să mă despart.

Ai rupt lanțurile care, erau ele-atât de grele,
Ce-aduceau ființei mele, ooo... Isuse, doar durere,
Mi-ai adus eliberare, când credeam că nu mai vii,
Să mă smulgi din gheara morții, ce mă duse prin pustii.

Te-ai atins de mine-n clipa, când credeam că m-ai uitat,
Că m-ai părăsit Isuse... nu era adevărat,
Căci atunci când din adâncuri, urletul l-am auzit,
Am văzut cum a Ta mână, a luptat... a biruit.

Și m-ai scos Tu la limanul, care l-ai făgăduit,
Prin proroci ce se vestise, astăzi Doamne s-a-mplinit,
Mi-ai umplut de bucurie, inima și viața mea,
Pentru toate eu pe Tine, Doamne te voi lăuda.