Noi suntem creștinii care, astăzi mergem pe o cale,
Care uneori ne duce, prin pustiu, chear și prin vale,
Să urcăm un deal ce duce, către cerul mult dorit,
Către Cel ce azi ne spune, ca să mai răbdăm un pic.

Noi suntem aceia care, pentru cer El ne-a chemat,
Dar ne cere pentru asta, să-l iubim cu-adevărat,
Căci e Cel ce pregătește, cerul pentru noi... Isus,
Ca să stăm o veșnicie, doar cu El... acolo sus.

Nouă El mereu ne spune, ca să stăm în așteptare,
Că-n curând se va deschide, cerul... și pe nor apare,
Cel ce astăzi o veghere, El ne cere de la noi,
De la cel ce-i mic... ce-i mare, de la mine... de la voi.

Candelele s-avem pline, ca în zi de sărbătoare,
Să fim gata de răpire, să fim gata de plecare,
Haina albă azi ne cere, să nu aibă nici o pată,
El mereu asta ne spune, și în biblie ne-arată.

Noi suntem moștenitorii, pentru care s-a jertfit,
Ca să moștenim cu toții, când se-apropie-un sfârșit,
Ca să moștenim noi cerul, ce de-o vreme-l pregătește,
Pentru cel ce îl urmează, pentru cel ce îl iubește.

De vom fi lumină-n lume, vom vedea unde pășim,
De vom asculta Cuvântul, noi vom fi cei ce-auzim,
Glasul ce mereu ne cheamă, să ne-ntoarcem toți acasă,
Ochii de îi vom deschide, vom vedea... El nu ne lasă.

Să luăm bine aminte, pentru noi ce a făcut,
Hai să fim azi credincioșii, ce nu au numai un cult,
Să ne-asemănăm cu Domnul, și El asta mult ar vrea,
De vom fii... cu toți odată, vom ajunge-n slava Sa.