Știam că vine ziua când mă va-ntoarce-amarul
Să-mi sprijin neputința pe cel ce va trăda
Sau când vor crește spinii sub voia mea cea rea,
Iar ceasul judecății își va chema cântarul.

Răspunsurile mele s-au dus pe undeva –
Oricum erau puține şi n-au slujit lăstarul
De unde seva sfântă îmi ridica dreptarul,
Să-mi ușureze ziua în care voi intra.

În jur răsună psalmii, dar nu-i mai pot distinge
Un înger mă cuprinde cu brațe moi și reci,
Mai scap de-o rană caldă și mi se-adună zeci,
Mă-ntorc în mine însumi și-ncep a mă prelinge.

Că sunt murdar și singur, şi nu mai sunt în stare,
Şi-atâta mi-i de caznă, că nu ştiu ce mă doare.