Tu ne-ai făcut atâta bine
Și noi tot suntem foarte răi. .
Puțin ne pasă despre Tine
Și despre alți copii ai Tăi.

Ne place să primim întruna,
Să dăruim am și uitat;
Doar pentru noi întotdeauna,
S-avem cu vârf și îndesat.

Respect, bun simț și prețuire
Nu prea mai vrem să dovedim;
Răbdare, milă și smerire,
Acestea nu prea le mai știm.

Ne place foarte mult vorbirea
De rău, chiar de-i adevărat;
Nu ne vedem în schimb trăirea
Și mersul nostru-mpiedicat.

Să stăm cuminți, doar în tăcere,
Ar fi cam imposibil chiar;
Ce-ușor să provocăm durere,
Ce greu e să vorbim cu har. .

Ce-ușor găsim la alții vina;
Ce greu ne e să-mbrățișăm;
Ne lăudăm c-avem lumina
Și-n jur noroiul aruncăm.

Ce asprii suntem cu cei care
Ne-au supărat și ne-au greșit;
Ce mândrii lor cu răzbunare
Răspundem, când timp s-a ivit.

În loc să ne vedem de viață
Având curat al nostru trai,
Ca să putem sta faţă-n faţă
Cu Creatorul sfânt, în rai.

Să ne vedem ticăloșia -
Mai buni nu suntem nicidecum -
Să fim atenți că veșnicia
Ne-alegem cum trăim acum.

Să cerem milă și-ndurare
Lui Dumnezeu și să trăim
În așa fel, cu fiecare,
Ca și când azi o să murim.

Amin.
9 iunie 2021