Mergând din sat în sat
Vestind cuvântul sfânt
La un om m-am adresat
Ca să-i predic din cuvânt

Zâmbetu-i dispare
Și la mine speriat se uită
Încerc să-i explic că are scăpare
Dar privește cu o sprânceană arcuită

Mă crede sectant
Sau, că sunt cu cel rău
Mă privește constant
Și parcă ceva mi-ar spune zău

Privind în ochii lui, văd frică
Și un sentiment neobișnuit apare
Dar liniștia, cuvintele mele o strică
Și știu că nu sunt prea clare

Dar îi spun că vreau să mă rog pentru el
Începe a zâmbi și în ochi îi apare speranță
Îmi spune de nevoi, de probleme
Și parcă se simte în siguranță

Mă rog și îi spun că Tatăl îl iubește
Îl invit la biserică, și-mi vorbește
Mia spus că va veni la credință
Și va sluji cu străduință

Dar zâmbetu-i dispare brusc
Ridică ochii din pământ
Și suferință din ochi io citesc
Privește și începe a povesti

Că soția ia murit de cancer
Și copii au uitat de el
Îmi spune că are multe păcate
Dar vra cu Isus în cer

Isus ne iartă, la iertat și pe el
La primit la pieptul său
Și lucrează prin acest bătrânel
Omul din tine nu seamănă cu el?

Ai auzit de atâtea ori cuvântul
Degrabă noi părăsim pământul
Ești gata să fii luoat?
Sau mai ai ceva în inima de schimbat?

Amin.