Hula
Mulți semeni încă vorbesc
Din voia lor un fel firesc
Aruncă vorbe curent
Fără a fi cel puțin atent!
Vorbesc din a lor visterie
Și in ea se vede cum se știe
Că e sămânța omenească
Nu cea Dumnezeiască!
Vorbesc și grav acuză
A lui frate fără scuză
Că a hulit pe Duhul Sfânt
Și nu mai are iertare pe pământ!
Tu frate ce înverșunat acuzi
Îl urmezi tu pe Isus?
Ce nu acuza niciodată!
Dar iertarea o avea toată!
El Domnul din vecie
A venit precum se știe
Să ierte al nostru păcat
Ca să fiu și eu iertat!
El nu a acuzat de hulă niciodat!
Ci pe oricine El a iertat
Ce îl caută cu adevărat
Să fie nou și spălat!
Hula pe acest pământ
Este când tu faci un legamant
Cu cel rău și îl recunoști
Că lucrarea ți-e de folos!
Atunci tu care te-ai vândut
Și îl recunoști pe belzebut
Ca zeu al tău mantuitor
Atunci halești pe Creator!
Fraților nu acuzați
Ai voștri frați căci e păcat!
Mai bine sa va rugați
Pentru cel ce este in păcat!
Oricine a hulit pe acest pământ
Nu se mai apropie de Cuvânt
Trăiește in destrăbălare
Si pe Dumnezeu nu îl are!
Tu care acuzi al tău frate
Ai căzut in păcate!
Mai bine te-ai pocăii!
Pe Calea Domnului să vii!
Amin
Viorel Tamas
248