Cuprins de slãbiciune şi de teamã,
Va bate într-o zi la uşa ta
Un musafir care nu ţine seamã
De rang, de nume sau de altceva.

Iar haina-i învechitã şi urâtã
Va trebui s-o iei şi s-o îmbraci
Şi-n greaua şi nedespãrţita bâtã
Sã îţi atârni pe umeri cei doi saci.

                        ☆

Te-ai învãţat deja cu oboseala,
Cu greutãţi şi lipsuri bãtrâneşti
Şi eşti ţinut de braţ, c-a venit vremea
Sã-ţi fie iarãşi fricã sã pãşeşti...