Ești atât de aproape ca să vi,
Să duci poporul în veșnicii!
Ești atât de aproape din nou a reveni,
Pentru a Tăi copii.

Ești atât de aproape să vi încă o dată,
Dar vai ce durere și ce groază,
Poporul Tău atât de mult s-a îndepărtat,
Încât nu vede căci ești mai aproape ca niciodat'.

Nu vede căci este orbit,
De întunericul care l-a silit,
Ca să nu vadă căci venirea Ta,
Este mai aproape ca atuncea.

Ești atât de aproape ca să revi,
Dar vai cât de mult Tu suspini!
Când privești la hainele murdare cu care suntem îmbrăcați,
Tu suspini căci știi mulți nu o să fim salvați.

Poporul Tău este adormit,
Și prea puțini s-au pregătit,
Pentru a te întâmpina,
În marea venire a Ta.

Tu stai și suspini mereu,
Căci ai anunțat poporul Tău,
Să se pregătească ca niciodată,
Pentru venirea Ta din slavă.

Dar vai cât suspină inima Sa,
Căci tu dragul meu nu vezi lucrul acesta!
Cât suspină Duhul Sfânt,
Când vezi căci nu te ascultă poporul de pe pământ.

Tu ori cum vei apărea,
Dar poate cu durere grea,
Căci unii pe care Tu i-ai salvat,
Vei fi nevoit să nu îi recunoști niciodat'.

Ori cum Tu vei apărea,
Și fiecare plata o va lua!
Dar ajută poporul care te așteaptă,
Să se pregătească pentru acasă.

Ajută pe fiecare,
Pentru venirea Ta cea mare!
Poate se va trezi și poporul Tău,
Să nu mai doarmă la greu.

Căci nu așa te putem întâmpina,
Când Tu din slavă vei apărea,
Nu așa este o fecioară înțeleaptă,
Ci ajută-ne să fim una trează.

Până la marea venire a Ta,
Care în curând o v-om vedea!
Până atuncea Isuse Doamne,
Nu ne lăsa aicia sub acesta soare.

Amin