Doamne, rău Te-ai supărat pe oameni și pe pământ!
Vin furtuni peste furtuni și distrug în cale tot
Oamenii înspăimântați fug privind cu groază-n jur
Dar puhoaie vin mereu... să alerge nu mai pot!
Într-un colț de lume plouă... plouă mult, fără-ncetare
Iar în altul ard păduri până se transformă-n scrum...
Într-un loc e boală grea sau războaiele se iscă,
Se cutremură pământul... asta-i vremea de acum!
Cartea sfântă ne învață: va veni un timp, cândva
Când izvoarele de lacrimi vor curge fără-ncetare
Când iubirea se va stinge și când banul va fi rege
Iar cei drepți vor fi huliți de o lume în schimbare...
Oare asta-i vremea Tată? Oare timpu-i pe sfârșit?
Mai ai milă și-ndurare pentru cei ce Te iubesc?
Încă se aud în noapte glasuri ce Te cheamă-n rugă
Și cu fiecare clipă glasurile se-nmulțesc!
Iartă-ne Părinte Sfânt... ne mai iartă încă-o dată
Suntem slabi și păcătoși, apăsați de grea povară...
Suntem fii rătăciți care se întorc acasă
Ne primești la pieptul Tău? Prind regretele să doară!
Ne-aplecăm cu umilință... mâinile-nălțăm spre cer:
Numai Tu ne ești Nădejdea... numai Tu ne ești Salvare
Mai poți Doamne să ne ierți? Ne mai poți îngădui
Și mai poți privi spre noi iar cu milă și-ndurare?


Vulcan-17-07-2021
Mary