Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: „În liniște și odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate și încredere va fi tăria voastră.”
Isaia 30:15


O pasare neagră zboară fără de rost
Parcă și-ar căuta cuib la mine acasă...
Neliniștea-n mine începe să crească
Pasărea asta o cunosc deundeva...
Eu am făcut-o... e pasărea mea...
Cum de-am lasat-o să zboare așa?
O clipă de-aș fi vegheat mai mult...
N-aș fi acum robul pustietății ei
Umbra ei rece nu ar mai cădea peste mine...
Și dacă ar fi doar ea... dar e vicleană...
Dacă o primesc se mută la mine cu toată oștirea...
Nu am s-o las în casă la mine!
Am sa închid usa și ferestrele!
Și am să mă liniștesc pentu că în liniște și odihnă este mântuirea mea...
În seninătate și încredere îmi este tăria
O voi alunga!
Voi gusta fericirea!
Casa minții mele este în mâna lui Dumnezeu!
De ce să-mi plângă obloanele vieții?
De ce să gândesc deșertăciune mereu?
Ce bine c-am trimis-o la timp...
Ce bine că s-a dus...
Parcă aud fâlfâitul aripilor Duhului Tău
Și gândul Tau de pace...
Da! Te aud... pentru că s-a făcut liniște
Să pot să Te-ascult...
Tu erai aici la mine ca la Tine acasă...