Ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită
care îndeamnă și ridică și cu pricepere-i clădită!
Căci cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui
iar gândurile rele sunt urâte Domnului
Gura înțeleptului ridică
și drumul celui apăsat indică
Dar gura nebunului e fiere,
își strigă prostia de pe înălțimi și-apoi piere
Pe când vorba celui priceput dăinuiește,
pentru că din Izvorul curat se hrănește
E rostită cu teamă și prietenie
zicând: "ce-mi doresc mie, îți doresc și ție"
Nu e plină de ură, sau de viclenie
De căi ascunse
și nepătrunse
Ci e la vedere,
și cu precădere
caută folosul celui de lângă
și-i dorește viață bună și viață lungă.
Domnul iubește pe cel cu inima curată
Îi pune-n față umblare lungă și minunată
Căci o inimă liniștită este viață,
dar pizma este putrezirea oaselor si-ngheață
orice urmă de pace
și zilele nefericite face!
La fel cu răspunsul blând: potolește mânia,
dar o vorbă aspră ațâță trufia!
Căci inima celui neprihănit se gândește ce să răspundă,
pe când gura celui rău poartă osândă!
Doamne, dă-mi o inimă înțeleaptă,
o inimă pricepută și deșteaptă
ca să fiu sfătuitor la vreme,
dar și ascultător c-o clipă mai devreme
S-ascult c-o secundă mai 'nainte,
ca să nu cad ca un om ce-i fără minte!
Pune sfătuitori înțelepți pe lângă mine
cu teamă de Tine, c-așa se cuvine
Căci cine-Ți nesocotește Cuvântul, se pierde,
dar cine-Ți iubește porunca, rămâne verde!
Dincolo de acestea, fii Tu Sfătuitorul care mă învață,
căci a Tale poveți drepte îmi dau hrană și viață!

30 iulie 2021