Liniște, pace și har



E-o liniște de început de lume
Până ca Făcătorul, pe om să-l creeze
El rând pe rând, făcu doar lucruri bune
Bine legate, de lucruri nevăzute
Ca locul să-și păstreze
Tot El, le-a pus un nume.

Planete-a făcut, prin Cuvânt
Si prin Duh,
Suspendate in gol, de legi neștiute
Ori poate legate prin fire-n văzduh
PRIMELE ȘASE, DE OM VĂZUTE
Însă cu totul, lui necunoscute.

Le-a făcut pe toate ca lumini, veșnice
Supuse voinței lui, preaputernice
A muncit șase zile, zi după zi,
Făcând mari lumini
CU CARE-NTUNERICUL, IZGONI.

Voința Domnului, toate le poate
Din intuneric profund
Lumini puternice, scoate,
Cu mare putere, El le zidi

Sunt corpuri cerești
Cu conturul rotund
Care, la a Lui poruncă
răspund.

Ele sunt Stele, Soare și Lună,
Stând nemișcate în
Vremi de furtună,
Răspund în mișcare
De timp și de vreme
De-aceea, Satana, de-aTATĂLUI
Nelimitată putere, se teme.
Îi cere acordul
Când omul încearcă
Și-nghite nodul
Când Yehowa-l ceartă.
Invidia fostului, Luceafăr
De lumină.
Dipare, odată cu El,
Prin voința, DIVINĂ.
Deocamdată, stare n-are deloc
Până ce, DOMNUL, făpturile-și
SCOATE DIN FOC
Dar, un timp i-a stabilit,
Când îl aruncă cu
Fiara, în focul cumplit,
Să aibă timp, să gândească,
La marea sa avuție
SI LA MĂRIRE, O VEȘNICIE.
Moldovan Pavel.
04.08. 2021
Alba Iulia