Din înălțimi...
Din înălțimi de zări divine, un Creator privește, cheamă,
Iubind cu drag pe orișicine: Ia în seamă, ia în seamă!
Uită-te pământ cum geme, se rupe, crapă, se îneaca,
Arde, fuge - pământene, Te apleacă-n fața Lui, te apleacă.
Caci zorii zilei se ivesc, cu ei - urgia cea cumplită,
Ascult, urmez, și îl cinstesc - sfârșit: cununa fericită!
Glasul Lui, strigă, răsună, mâna Lui, arată spune,
Azi, da, azi e Vestea Bună, spre a scăpa de vai, genune!
Privește-l pământene, ascultă-l, iubirea Lui, și pentru tine-i,
Vreme nu va mai fi multa, ce-i profețit sa vină, vine.
Azi, deci de-i asculți chemare, în mâna-i ce susține, în har
Vei întra în sărbătoare, prin Jertfa Fiului ca Dar!
Apocalipsa 21:1 Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era.
Apocalipsa 21:2 Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.
Apocalipsa 21:3 Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.
Apocalipsa 21:4 El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
Apocalipsa 21:5 Cel ce ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.”
Apocalipsa 21:6 Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.
Apocalipsa 21:7 Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul Meu.
Apocalipsa 21:8 Dar cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toţi mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”
Apocalipsa 21:9 Apoi unul din cei șapte îngeri care ţineau cele șapte potire pline cu cele din urmă șapte urgii a venit și a vorbit cu mine și mi-a zis: „Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!”
Apocalipsa 21:10 Și m-a dus, în Duhul, pe un munte mare și înalt. Și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu,
Apocalipsa 21:11 având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul.
Apocalipsa 21:12 Era înconjurată cu un zid mare și înalt. Avea douăsprezece porţi, și la porţi, doisprezece îngeri. Și pe ele erau scrise niște nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.
Apocalipsa 21:13 Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi și spre apus, trei porţi.
Apocalipsa 21:14 Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
Apocalipsa 21:15 Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile și zidul ei.
Apocalipsa 21:16 Cetatea era în patru colţuri și lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia și a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea și înălţimea erau deopotrivă.
Apocalipsa 21:17 I-a măsurat și zidul și a găsit o sută patruzeci și patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.
Apocalipsa 21:18 Zidul era zidit de iaspis și cetatea era de aur curat, ca sticla curată.
Apocalipsa 21:19 Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia, de halchedon; a patra, de smarald;
Apocalipsa 21:20 a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.
Apocalipsa 21:21 Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie.
Apocalipsa 21:22 În cetate n-am văzut niciun Templu, pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca și Mielul sunt Templul ei.
Apocalipsa 21:23 Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze, căci o luminează slava lui Dumnezeu și făclia ei este Mielul.
Apocalipsa 21:24 Neamurile vor umbla în lumina ei și împăraţii pământului își vor aduce slava și cinstea lor în ea.
Apocalipsa 21:25 Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte.
Apocalipsa 21:26 În ea vor aduce slava și cinstea neamurilor.
Apocalipsa 21:27 Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună, ci numai cei scriși în cartea vieţii Mielului.