Ce Minunat, ce Mare esti!
Doamne, cât de minunat ești, cununa-ți poartă galaxii,
Etern, Divin, Viu strălucești, peste secole susții,
Universul în splendoare, în Mâna-ți plină de adăpost,
Tot ce vad e Mâna-ți tare, ce dă curs, viață, rost!
Alfa și Omega, Tu ești, Tu ești tot, în tot și a toate!
Domn al oștilor cerești, cum de dragostea Ta poate,
Sa se aplece spre tărână, veacuri - rând la rând în zbor?
Mulțumiri pe veci, Stăpâne și de al vieții Salvator,
Cel, ce-n aripa iubirii, trasat-a cale în divin,
Și-n Brațul Jertfei, fericirii a purtat spre Cer senin!
Tu dirijezi Eternul, Soare, a Univers Lumina - Tu ești!
Îți cântă inima-n ardoare: ce Minunat, ce Mare ești! ! !
Psalmul 104:1 Binecuvântează, suflete, pe Domnul! Doamne Dumnezeule, Tu ești nemărginit de mare! Tu ești îmbrăcat cu strălucire și măreţie!
Psalmul 104:2 Te învelești cu lumina ca și cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.
Psalmul 104:3 Cu apele Îţi întocmești vârful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul și umbli pe aripile vântului.
Psalmul 104:4 Din vânturi Îţi faci soli și din flăcări de foc, slujitori.
Psalmul 104:5 Tu ai așezat pământul pe temeliile lui și niciodată nu se va clătina.
Psalmul 104:6 Tu îl acoperiseși cu adâncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,
Psalmul 104:7 dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău, au luat-o la fugă,
Psalmul 104:8 suindu-se pe munţi și coborându-se în văi, până la locul pe care li-l hotărâseși Tu.
Psalmul 104:9 Le-ai pus o margine pe care nu trebuie s-o treacă, pentru ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul.
Psalmul 104:10 Tu faci să ţâșnească izvoarele în văi și ele curg printre munţi.
Psalmul 104:11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele își potolesc setea măgarii sălbatici.
Psalmul 104:12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor și fac să le răsune glasul printre ramuri.
Psalmul 104:13 Din locașul Tău cel înalt Tu uzi munţii și se satură pământul de rodul lucrărilor Tale.
Psalmul 104:14 Tu faci să crească iarba pentru vite și verdeţuri pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană:
Psalmul 104:15 vin, care înveselește inima omului, untdelemn, care-i înfrumuseţează faţa, și pâine, care-i întărește inima.
Psalmul 104:16 Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe care i-a sădit El.
Psalmul 104:17 În ei își fac păsările cuiburi, iar cocostârcul își are locuinţa în chiparoși;
Psalmul 104:18 munţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici, iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri.
Psalmul 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele știe când trebuie să apună.
Psalmul 104:20 Tu aduci întunericul și se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mișcare,
Psalmul 104:21 puii de lei mugesc după pradă și își cer hrana de la Dumnezeu.
Psalmul 104:22 Când răsare soarele, ele fug înapoi și se culcă în vizuinile lor.
Psalmul 104:23 Dar omul iese la lucrul său și la munca lui până seara.
Psalmul 104:24 Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune și pământul este plin de făpturile Tale.
Psalmul 104:25 Iată marea cea întinsă și mare: în ea se mișcă nenumărate vieţuitoare mici și mari.
Psalmul 104:26 Acolo, pe ea, umblă corăbiile și în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.
Psalmul 104:27 Toate aceste vieţuitoare Te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme.
Psalmul 104:28 Le-o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătăţile Tale.
Psalmul 104:29 Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea, ele mor și se întorc în ţărâna lor.
Psalmul 104:30 Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite și înnoiești astfel faţa pământului.
Psalmul 104:31 În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!
Psalmul 104:32 El privește pământul, și pământul se cutremură; atinge munţii, și ei fumegă.
Psalmul 104:33 Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
Psalmul 104:34 Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.