Mă simt atât de bine în brațele Tale
Tu vrei legăturile să fie normale.

Tu vrei, Isuse, să nu mă despart de Tine
Doar Tu m-ajuți s-arunc false doctrine.

Mă simt în Cer în a Ta îmbrățișare
Și-atunci gust din a Raiului splendoare.

Ești cu brațele deschise oricând Te privesc
Din privirea-Ți dulce oricând mă hrănesc.

Fără nici o reținere vin la Tine
Ființa-mi toată vrea să Ți se-nchine.

La pieptu-Ți mă cuprinzi cu-atâta gingășie
În tot Universul nu găsesc așa părtășie.

Zâmbetu-Ți blând înlătură frământarea
Îmi dai bucurie, înlocuiești întristatrea.

De-mi dai mustrare și-asta e-mbrățișată
Dai slobozire când ființa-i încătușată.

Vorbele spuse sunt, pe loc, acceptate
Rezolvare dai stărilor complicate.

E-mbrățișarea născută-n divina-Ți iubire
Nu voi înceta să-Ți înalț mulțumire.

De nimic nu mi-e teamă în brațele Tale
Trăiesc cu intensitate stări regale.

Sunt al Tău, nu vreau altă apartenență
E darul prețios, nu e coincidență.

Brațele întinse pe lemnul de ocară
Mă cuprind și-mi fac viața primăvară.

George Cornici/ 5 August, 2021