Flori de tei

Pe sub coroane verzi şi-nalte
Ce umbresc margini de alei,
Serile sunt înmiresmate
Iar dimineţile-mbătate
De un parfum din flori de tei.

Culcat în iarba mătăsoasă
Cu unduiri în ochii mei,
Simt cum pe frunte-ncet se lasă
Într-o atingere gingaşă
O floare galbenă de tei.

Şi adormind mă-mbrac în vis
Cu ale soarelui scântei,
În liniştea de necuprins
Mă las atras şi apoi prins
În lumea florilor de tei.

Tu vii râzând cu maini întinse
Dorind în braţe să mă iei
Şi vraja dragostei nestinse
S-o împleteşti pe tâmple ninse
Cu galben auriu de tei.

Şi rămânând îmbrăţişaţi
Să îmi doresc iar tu să vrei
Să fim mereu de-un vis legaţi
Şi tot în el c-un dor purtaţi,
Cu dorul florilor de tei.