Pe-al zorilor vechi tril înalț un cântec nou,
Te laud Doamne pentru bunătatea Ta!
Eliberând culori de-al nopții embargou
Atâtea frumuseți încântă inima!

Cascade de fotoni cărarea-mi inundă
Să ajung la Țintă, să nu mă rătăcesc,
Sub arcuș de Raze sunt o alăută,
Rănile se leagă prin cânt dumnezeiesc.

Sufletu-mi valsează, jertfă legănată,
O, câtă splendoare, o, câtă splendoare
La poala Luminii, în casa Ta Tată,
În îmbrățișarea veșnicului Soare!

Pe-al zorilor susur Te laud Părinte,
Lumina există căci ai spus să fie,
Ea scoate din beznă roade rumenite,
Culege-le Doamne, Ți le închin Ție!