Dacă tot ce faci în viață
E ca alții să te vadă,
Atunci ești ratat, amice,
Poți să spui orice ai zice.
Cât te lupți și te stresezi
Doar să impresionezi...
Te vezi tare împlinit
Dar ești gol, nefericit.
Faimă vrei, apreciere,
Nume, funcții și putere?
Într-o zi și tu vei spune:
Toate sunt deșertăciune.
Totul este trecător...
De la omul muritor
Poate-aștepți să fii iubit
Dar vei fi dezamăgit.
Te-afișezi și te dai mare
Că ai o mașină tare,
Sau cu haine doar de firmă?
Toate-acestea iar confirmă:
Ești prea sec, și-ncerci cumva
Ca să pari altcineva;
Slab, fricos și ipocrit,
N-ai nimic de oferit.
Ce zic alții? Nu contează!
Prea mult te interesează!
Vezi, de prea multă mândrie
Ai ajuns la nebunie...
Bine n-o s-ajungi vreodat'
Dacă ești preocupat
De imaginea ce-o ai
Și cum te văd alții; vai...
- Trebuie s-ai curaj în viață
Să spui prostului în față -
Tot ce faci să-ți dai silință
S-aibe propria dorință.
Chiar dacă poate dai greș,
Măcar știi că tu-ai ales;
Chiar dacă o să regreți
Măcar singur te înveți.
Mai repet încă odată:
Viața ta este ratată
Când mereu îți spui în sine:
Ce cred alții despre mine? !
09 sept. 2021
https://pauladita.wordpress.com/